Interviu cu Aurel Catrinoiu – Președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, Membru al juriului OSPA România

Am vrut să realizăm acest interviu cu domnul Catrinoiu după anunțul apariției „Ghidului Practic al Evaluatorilor la Securitate Fizică”. Acest ghid reprezintă un eveniment cu totul special în viața industriei de securitate din România, ținând cont de faptul că de la apariția ultimei cărți dedicată acestui domeniu la noi în țară a trecut aproape un deceniu.

Vocea Securității Private (VSP): Bună ziua domnule Catrinoiu! Vă mulțumesc că ați acceptat să purtăm această discuție!

Aurel Catrinoiu: Buna ziua și mulțumesc pentru invitație! 

VSP: În primul rând vreau să vă felicit pentru apariția „Ghidului Practic al Evaluatorului de Risc la Securitatea Fizică”! Este prima carte de securitate privată publicată în România după multă vreme, nu-i așa?

Aurel Catrinoiu: Va mulțumim pentru apreciere și fac mențiunea că felicitările sunt cuvenite colectivului de autori, adică celor șapte colegi din asociație care s-au implicat și au dat dovadă de ambiție și conștiinciozitate din dorința de a realiza acest proiect important pentru sectorul serviciilor de securitate. Autorii au conceput și transcris, pe baza propriei experiențe, materiale care să susțină  descrierea și dezvoltarea unor subiecte profesionale, unele chiar insuficient reglementate sau abordate în literatura de specialitate, iar în final, printr-o corelare a opiniilor, s-a ajuns la un numitor comun din care să rezulte modalități practice de realizare corectă a etapelor procesului de evaluare a riscurilor de securitate fizică.

Din câte cunosc, cred că această carte este prima lucrare tehnică din domeniul pazei și protecției, a securității fizice, apărută la peste 10 ani, după perioada anilor 2000-2010, când profesorul Ilie Gheorghe publica cărți de specialitate precum: „Securitatea instituțiilor financiar-bancare”, „Securitatea deplină”, „Determinarea riscului de securitate”. Mai mult, lucrarea oferă expertiză, recomandând o abordare integrată a problematicii, adică introducerea elementelor provenite din experiența practică a verificării și auditării măsurilor electronice de securitate, a protecției mecanice ori a calității serviciilor de pază, menite să asigure conformitatea legală și aplicarea teoriei principiilor managementului riscului, așa cum sunt  definite de standardul ISO 31000:2018.

Sper ca după publicarea lucrării să putem avea confirmarea specialiștilor în sensul certificării serviciilor de evaluare pe baza aplicării îndrumărilor oferite de Ghid, respectiv implementarea unor măsuri de reducere a vulnerabilităților din obiective și stabilirea unor soluții de securitate adecvate și eficiente, menite să anticipeze scenariile, respectiv să determine o minimizare a consecințelor în eventualitatea materializării riscurilor relevante.

VSP: Din cine este format colectivul care a elaborat acest ghid?

Aurel Catrinoiu: După cum am menționat, colectivul de autori este format din evaluatori cu experiență bogată și competențe pe domenii conexe, și aș începe cu: Viorel Petcu, un specialist cu expertiză în integrarea sistemelor electronice și în cercetare științifică în acst domeniu, Robert Nagy, cu competențe didactice și experiență în implementarea sistemelor electronice de securitate, Cristina Enache, cu experiență în proiectarea și implementarea sistemelor electronice de securitate, Constantin Moise, cu mare experiență în organizarea de evenimente publice și în asigurarea pazei și ordinii, Ionel Munteanu, specialist inițiator al normelor metodologice de evaluare și al conceptului de elaborare a grilelor specifice, Nicușor Răducanu, cu expertiză în asigurarea măsurilor de pază fizică și integrarea sistemelor, Gabriel Vlad, specialist cu mare experiență pe domeniul juridic și cel special al protecției persoanelor,  și, în fine, coordonatorul colectivului și al lucrării, subsemnatul, despre care aș sublinia doar experiența de peste 30 de ani în legiferarea și aplicarea legislației speciale privind serviciile de securitate privată.

VSP: Dar de ce ați considerat necesară elaborarea unui asemenea ghid? Nu erau suficient de clare prevederile legislației?

Aurel Catrinoiu: În primul rând, noutatea domeniului a indus această necesitate de explicare a etapelor și a activităților și lipseau cu desăvârșire lucrările de specialitate care să abordeze și descrie problematica. Un alt motiv îl reprezintă nivelul scăzut al prestațiilor și deficiențele întâlnite în multiple documentații de realizare a analizei de risc pe piața serviciilor, unde am descoperit că evaluatorii au improvizat și au introdus  tot felul de artificii pentru a eluda principiile esențiale, pe care ar trebui să le dovedească evaluatorul de risc. Și mă refer la independența comercială, imparțialitatea și obiectivitatea profesională, sens în care specialiștii s-au implicat în consorții de firme și au operat in-house ori au multiplicat firmele  pentru a simula o separare între activitățile de proiectant și evaluator ori de administrator de firmă de pază și evaluator, etc. În același timp, cred că inclusiv personalul din cadrul autorităților responsabile de aplicarea legii are nevoie de un îndrumar care să indice concret etapele și activitățile de urmat, respectiv modalitatea de transcriere a rezultatului analizei de risc, astfel încât acestea să devină bune practici și să existe o abordare corectă a profesiei de evaluator.

Va răspund fără echivoc la această întrebare, normele metodologice adoptate de Instrucțiunea MAI nr.9/2013, sunt insuficiente ca și grad de clarificare a activităților și informațiilor consemnate cu ocazia acestor prestații sau în documentațiile de materializare a procesului de evaluare. Cu toate că norma instrucțiunii specifică succint conținutul raportului de evaluare și tratare a riscurilor, mulți dintre evaluatori nu dau consistență conținutului, astfel încât să direcționeze și clarifice aspectele consemnate. Aș putea exemplifica prin faptul că în multe cazuri, în rapoartele întocmite și predate beneficiarilor se fac consemnări confuze și contradictorii: cu toate că la momentul vizionării obiectivului există dotarea cu echipamente și sisteme tehnice, la rubrica de măsuri propuse, evaluatorul consemnează în mod incorect, mențiuni privind necesitatea de instalare a sistemelor…..???.  În plus, după cum se cunoaște, conceptul analizei de risc este în fapt transpunerea procesului de management al riscului statuat de standardele ISO și CEI, însă implementarea acestora în organizațiile private din România nu are cea mai largă răspândire, pe motivul că aplicarea standardelor este voluntară. Iar acest lucru explică apetitul românului pentru asumarea riscurilor.   

VSP: Cui se adresează de fapt acest ghid? Doar evaluatorilor sau și celor care utilizează acest serviciu?

Aurel Catrinoiu: Pornind de la premisa că este o lucrare tehnică, atunci se adresează în primul rând specialiștilor în materie, propunându-și să direcționeze munca acestora prin explicitarea etapelor și activităților în sensul aducerii de beneficii din prisma securității obiectivului. Conținutul poate fi util și beneficiarilor ori managerilor de securitate care doresc să aibă o mai bună înțelegere a scopului și rezultatelor evaluării de risc ori în momentul în care trebuie să facă o achiziție de servicii pe domeniu sau să elaboreze cerințele și exigențele pentru selecția prestatorilor. Nu în ultimul rând, apreciez că lucrarea va fi benefică și accesată chiar și de către specialiștii autorității responsabile de aplicarea legii, în special pentru instruirea și dezvoltarea competențelor celor aflați la început de drum sau atunci când sunt dispute juridice și opinii divergente, care necesită expertiză pentru o decizie temeinică și legală.

În concluzie, pot sintetiza cele menționate în sensul că lucrarea va fi utilă tuturor părților implicate în acest sector de activitate și poate genera o reducere a disputelor și conflictelor între părți.

VSP: Sunt aproape zece ani de la introducerea obligativității evaluării de risc la securitatea fizică. Cum apreciați activitatea evaluatorilor în această perioadă?

Aurel Catrinoiu: Îmi este dificil să vă răspund la această întrebare pe motivul lipsei de date oficiale care să arate evoluția prestațiilor pe acest domeniu, putând face doar o apreciere statistică pe baza unor sondaje și pe cifra de 2.775 evaluatori înscriși în RNERSF (Registrul Național al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică). Pe acest subiect, am două comentarii, relatez că ocazionat de evenimentele organizate de ANERSFR și ARTS pe tema analizelor de risc au fost inițiate studii statistice prin care am încercat să sondăm evaluatorii din registru, însă nu am avut succes, numărul respondenților fiind sub 7%. În schimb am obținut o apreciere a procentului celor care activează, rezultând un procent de 32% din totalul evaluatorilor. În aceeași studiu, pe perioada pandemiei, restrângerea de activitate a însumat circa 38%, iar lucrările de revizuire a analizelor de risc reprezintă în jur de 35%.

Aș adăuga răspunsului un aspect important privind implementarea acestui concept în organizațiile economice prin evidențierea beneficiilor aduse obiectivelor și pieței serviciilor de securitate private ca urmare a reducerilor prejudiciilor. În același timp, trebuie remarcat și alt avantaj generat de acest concept și mă refer la multiplicarea acțiunilor preventive ale corpului de evaluatori pe sectoare economice mai puțin vizate de poliție, astfel că evaluatorii au convins responsabilii unităților să implementeze măsuri justificate de analiza de risc chiar în obiective cu riscuri modeste și mai puțin predispuse comiterii de infracțiuni.

VSP: Ați introdus în ghid și exemple practice rezultate din experiența autorilor?

Aurel Catrinoiu: Cred că acest aspect al exemplelor practice reprezintă punctul forte al lucrării! În conținut avem inserate specificații concrete pentru indicarea tipurilor de vulnerabilități ori de consemnare a măsurilor de reducere a riscurilor. În plus, pentru o bună înțelegere a lucrurilor, avem descrieri detaliate pe anumite segmente, iar în anexe chiar avem reproducerea unui conținut unui capitol important legată de obiectiv, unde am ales ca exemplu modalitatea și minimul de informații ce trebuie consemnat la o stație de distribuție carburanți, știind că aceste obiective au cerințe minimale și au anumite specificități ce necesită explicitări.

VSP: Există și în alte țări europene această obligativitate de a evalua riscul?

Aurel Catrinoiu: Acest subiect a fost dezbătut la multiple întâlniri dintre mediul de afaceri și guvernanți, ultima având loc chiar recent, cu circa două săptămâni în urmă, la nivelul Guvernului României.

Aș face o introducere înainte de a intra pe fondul întrebării dumneavoastră. Trebuie să amintim aici că managementul riscului a fost introdus ca și concept la nivel internațional de ISO și CEI în anul 2009 prin publicarea standardului ISO 31000:2009, acesta devenind național anul următor. La nivelul autorităților publice, managementul riscului a fost adoptat pe sectorul financiar (control intern) prin strategii și ordine de ministru, apoi extins și pe alte domenii prin angajarea guvernamentală a unor proiecte europene POCA – Competența face diferența, 2014-2020, finalizate prin adoptarea Metodologiei de management a riscurilor cu aplicabilitate națională în toate instituțiile și autoritățile publice.

Conceptul de stabilire a măsurilor de securitate în baza scenariilor și analizei de risc debutează în România odată cu transpunerea unor Directive comunitare și exemplific cu cea pentru Protecția infrastructurilor critice (OUG 98/2010). Ulterior conceptul migrează pe cam toate domeniile importante.

Evident că are aplicabilitate și în alte țări europene, cum ar fi: Croația, Polonia, Spania și Portugalia, iar la nivel european subzistă mai multe sisteme de protecție privată. În alte state, cum  ar fi Germania și Austria, auditul de risc se face de către asigurători prin metode similare, iar în multe state europene implementarea standardului de management al riscului a fost realizată fără o transpunere în legislație. Remarc că o largă aplicare a conceptului se regăsește în majoritatea statelor din SUA și Australia.

Trebuie să sintetizez că alocarea de resurse pentru minimizarea riscurilor prin metode de anticipare a scenariilor, identificarea și reducerea vulnerabilităților este practic metoda cea mai larg răspândită ca modalitate de tratare adecvată a expunerilor la risc a sectorului economic.

VSP: Sunteți președintele Asociației Naționale a Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică. Câți membrii are asociația și cam câți evaluatori activi sunt în România?

Aurel Catrinoiu: Asociația a cunoscut o creștere constantă în ultimii ani. În acest moment suntem peste 210 evaluatori în organizație. Și toți acești specialiști au ales voluntar să fie prezenți la singurul forum profesional din domeniu, unde se pot ridica și dezbate problemele controversate. De asemenea, avem sesiuni periodice de training și întâlniri pentru discuții și armonizare a divergențelor de opinie, astfel încât să avem bune practici comune. Un alt avantaj al organizației îl reprezintă posibilitatea de accesare a standardelor tehnice de profil ori de informare, cu actele normative aflate în procedura de consultare și avizare.    

Referitor la evaluatorii care profesează, precizez că în Registrul Național, organizat de Poliția Română, sunt înscriși 2.775 evaluatori la nivel național. Tocmai pentru a avea indicii despre piața serviciilor, recent am inițiat un proiect legat de realizarea unui studiu care, pe baza datelor din Registrul Național, sa indice un rezultat statistic privitor la procentul celor implicați în activitate. Un prim rezultat parțial ne indică că 10% au încetat activitatea și aproximativ 30% dintre evaluatorii înscriși profesează consecvent.

VSP: Ce ne mai puteți spune în încheiere despre această lucrare?

Aurel Catrinoiu: Ghidul are 95 de pagini și conține specificații tehnice pe fiecare dintre etapele procesului de evaluare. Spre exemplu, pentru activitatea de vizionare și inspectare în teren a locației se indică în mod concret cum este util să se procedeze și ce informații trebuie consemnate, în funcție de particularitățile și zonele funcționale ale acesteia.

De asemenea, introducem indicații clare privind utilizarea corectă a grilei și a modului de alegere a variantelor corecte pentru a fi în corelare cu conținutul raportului sau cu realitatea datelor din obiectiv.

În final, am speranța că lucrarea va deveni una de referință și va avea o aplicabilitate majoritară în practica evaluatorilor de risc, dar aceasta numai timpul o poate confirma.

VSP: Vă mulțumesc pentru această discuție deosebit de interesantă! Vă rog să-mi promiteți că vom purta în viitorul apropiat o nouă discuție referitoare la implicarea organizației pe care o conduceți în programul OSPA România. Ce pot să remarc este că doi dintre membrii colectivului de autori sunt deja laureați OSPA: domnul Viorel Petcu la ediția inaugurală și domnul Robert Nagy la ultima ediție! Pare ceva simbolic, nu-i așa?

Aurel Catrinoiu: Eu vă mulțumesc pentru invitație. Și abia aștept o nouă discuție! Trofeele de excelență profesională câștigate de colegii noștri sunt de fapt o confirmare a valorii colectivului de autori. Și sper ca la viitoarele ediții OSPA să vedem cât mai multe proiecte ale colegilor din asociație!

A consemnat:  Bogdan Buzdugan